surcea [At: CORESI, ap. GCR I, 24 / 6 / V: ~cică, (pop) ~cel / Pl: ~ele sn, ~ei sm, (reg) ciurcea, ciuircel, ciuircică, sucel, sulcele, ~rgele / Pl: ~ele, ~ei / E: ml *surcellus (=surculus] 1 sf Bucată de lemn, mică, subțire și uscată Si: gătej (1), uscătură, vreasc, , (îrg) târș, (înv) șormânt, (reg) clenci (3), hăbădic (1), pogmete, raburi, rancotă, selniță, sfărgaci, șibă. 2 (Spc) Bucată care se desprinde dintrun lemn prin cioplire sau prin spargere Si: așchie (1), țandără, (pop) zburătură, (reg) salcă, sălângă, scărâmbă, scleperiță, sfarghie, (înv) oțapoc, (reg) scoarță. 3 sf (Pop; îe) A face sânge pe o ~ A se lăuda că face mai mult decât e în stare să facă. 4 sf (Reg, îe) A lua (pe cineva) la trei ~ele A lua repede (pe cineva). 5 sf (Fig) Odraslă. 6 sm (Ban; îf surcel) Pește neidentificat mai îndeaproape. 7 sf (Pan) Nume generic pentru obiecte sau părți ale lor care se aseamănă cu o surcea (1). 8 sf (Mol; lpl) Minciunele. 9 sf (Arg; lpl) Coaste (1). 10 sn (Pop; îf surcel) Huludeț (1) (la suveică). 11 sn (Pop; îf surcel) Băț (1) (la pușca de soc). 12 sn (Reg; îf surcel) Grăunțar (la moară). 13 sf (Reg) Andrea (2). 14 sn (Reg; îf surcel) Unitate de măsură pentru lichide, nedefinită mai îndeaproape.