supraviețuitor, ~oare smf, a [At: CONTA, O. F. 285 / Pl: ~i, ~oare / E: supraviețui + – tor] 1-2 (Persoană) care supraviețuiește morții cuiva. 3-4 (Persoană) care continuă să trăiască după o întâmplare, un eveniment (nefericit) etc. 5-6 (Pex) (Persoană) care continuă să fie în viață.