suprarealism sn [At: PLR II, 422 / P: ~re-a~ / E: supra¹- + realism cf fr surrealisme] Curent literar și artistic de avangardă, antiacademic și antitradiționalist, apărut în Franța în deceniul al 3 lea al sec. XX, care punea accentul pe activitatea spontană a imaginației și pe exploatarea zonelor iraționalului în creația artistică Si: (frr) surrealism.