2 definiții pentru supraordona
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
supraordona vtr [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1971, nr. 122, 29/1 / Pzi: ~nez / E: supra1- + ordona] A (se) așeza pe un loc superior, ca ierarhie sau calificare.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
a se supraordona vb., ind. prez. 1 sg. supraordonez, 3 sg. supraordonează; conj. prez. 3 sg. și pl. supraordoneze
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: supraordona
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)