6 definiții pentru supieu supie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPIÉU, supieuri, s. n. (Rar) Baretă (de elastic) prinsă de partea de jos a pantalonilor și trecută pe sub talpă, pentru a ține pantalonii întinși. [Pr.: -pi-eu.Var.: supié s. n.] – Din fr. sous-pied.

SUPIÉU, supieuri, s. n. (Rar) Baretă (de elastic) prinsă de partea de jos a pantalonilor și trecută pe sub talpă, pentru a ține pantalonii întinși. [Pr.: -pi-eu.Var.: supié s. n.] – Din fr. sous-pied.

SUPIÉU s.n. Curea (de elastic) cusută de marginea pantalonului și petrecută pe sub talpă pentru a ține pantalonii întinși pe picior sau pentru a fixa pintenii. [Pron. -pi-eu, var. supié s.n. / < fr. sous-pied].

SUPIÉU s. n. curea (de elastic) cusută de marginea pantalonului și petrecută pe sub talpă pentru a ține pantalonii întinși pe picior sau pentru a fixa pintenii. (< fr. sous-pied)

SUPIÉU ~ri n. Curea, de obicei elastică, prinsă în partea de jos a pantalonului, care se petrece sub talpă, pentru a-l întinde bine de picior (sau pentru a fixa pintenii). /<fr. sous-pied

SUPIÉ s. n. v. supieu.

Intrare: supieu
substantiv neutru (N52)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supieu
  • supieul
  • supieu‑
plural
  • supieuri
  • supieurile
genitiv-dativ singular
  • supieu
  • supieului
plural
  • supieuri
  • supieurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supie
  • supieul
  • supieu‑
plural
  • supieuri
  • supieurile
genitiv-dativ singular
  • supie
  • supieului
plural
  • supieuri
  • supieurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)