sulinar [At: MOXA, 378 / 8 / V: (îrg) sulunar, (înv) sol~, solinariu / Pl: ~re sn, ~ri sm / E: bg сулинар, ngr σωλυναρί] 1 sn (Îrg) Tub de canal, (de obicei de lemn), pentru scurgerea apei. 2 sn (Îrg) Copac tânăr sau trunchi de copac înalt, subțire și drept. 3 sn (Îrg) Lemn gros, drept și rotund. 4 sn (Îrg; pex) Carâmb (1) (de la loitra carului sau a căruței). 5 sn (Reg) Fiecare dintre cele două țepușe de pe coama caselor tărănești Si: (reg) bold (20), săgeată, suliță (11), țeapă. 6 sn (Mun; Trs) Mână curentă. Vz: mână. 7 sn Lăstar dat din tăietura trunchiului unei sălcii la o anumită distanță de colet, folosită la împădurirea anumitor terenuri, în anumite construcții sau ca lemn de foc. 8 sm (Iht; reg) Sulac (9) (Cyprinus carpio hungaricus).