SUBLIM (< fr. sublime < lat. sublimis, ridicat, înălțat) Categorie estetică. După unii esteticieni, el izvorăște din frumos și este socotit ca un grad superlativ al acestuia. „Caracterele, sublimului au fost stabilite mai cu seamă în legătură cu aspectele infinite sau dezlănțuite ale firii.” (T. Vianu, Estetica). În Tratatul despre sublim, atribuit lui Longinus, teoretician din epoca elenismului, sînt prezentate exemple despre sublim din operele lui Homer și din Biblie și se precizează ca însușiri ale sublimului: trăirea extatică, elevația supremă și plină de demnitate a spiritului și o stare de uimire, de extaz în contactul cu orizonturile ascunse și extraordinare ale lumii, ca și din contactul cu opere în care s-au reflectat artistic aceste însușiri. Exemple de opere literare care conțin atributele sublimului: poemele iui Homer – Iliada și Odiseea, tragediile lui Sofocle și Euripide, Eneida lui Vergilius, Divina comedie a lui Dante, Hamlet, Regele Lear de Shakespeare, Război și pace de Tolstoi, Luceafărul de M. Emineseu ș.a.