6 definiții pentru subașă subașa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

subașă sm [At: IST. Ț. R. 125 / V: a, ~băș, soboș / Pl: ~și / E: tc subasi, srb subasa] 1 (Înv; în teritoriile aflate sub administrație turcească) Primar2 (rural). 2 Agent (de poliție, de percepție). 3 (Ban) Paznic de câmp, de vie.

SUBAȘĂ s. m. (Mold., ȚR) Agent de poliție numit de turci în Țările Române. A: S-au aședzat în olatul Cameniții ... de-u pus subași pen sate după obiceiul lor. NECULCE. B: Pusease subași pen țoate orașăle și pen toate satele. R. POPESCU. Deci Meemet-beiu au cuprins toată tara, si au pus din oamenii lui subași pre la toate orașăle. LET. ȚR, 25r; cf. IST. ȚR. Etimologie: tc. subașı.

subáș m. (turc. su-bașy, șefu apeĭ, primar rural, prefect, ofițer de politie). Vechĭ. Polițaĭ turcesc: subașiĭ de Ruscĭuc și de Nicopoli (Iorga, Ist Arm. Rom. 1, 118).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

subáșă (-și), s. m. – Primar în Turcia. – Var. subaș. Tc. subași (Șeineanu, III, 111; cf. Byck-Graur 14).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

subáșă, subáși, s.m. (înv.) 1. (în teritoriile aflate sub administrație turcească) primar rural. 2. (idem) agent (de poliție, de percepție) 3. (reg.) paznic (de câmp, de vie).

Intrare: subașă
substantiv masculin (M80)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subașă
  • subașa
plural
  • subași
  • subașii
genitiv-dativ singular
  • subașă
  • subașii
  • subașei
plural
  • subași
  • subașilor
vocativ singular
plural
subașa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.