Definiția cu ID-ul 1351890:
Arhaisme și regionalisme
stufalắu, stufalăuri, s.n. Prăjină de lemn, dreaptă, folosită la încărcarea găurilor cu exploziv, în exploatările miniere. – Probabil în rel. cu stufă „piatră care conține aur nativ”.
stufalắu, stufalăuri, s.n. Prăjină de lemn, dreaptă, folosită la încărcarea găurilor cu exploziv, în exploatările miniere. – Probabil în rel. cu stufă „piatră care conține aur nativ”.