Definiția cu ID-ul 847208:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRĂBUNIC, -Ă, străbunici, -ce,[1] s. m. și f. 1. Tatăl ori mama bunicului sau al bunicii, în raport cu strănepoții lor; străbun (2). 2. Strămoș (1). – Pref. stră- + bunic.
- Formă de f. pl. în contradicție cu DOOM2 și chiar cu forma menționată în DEX ’09 la bunică. — gall