strâmsurea, s.f. – (bot.) Termen consemnat în Maramureș (în 1936) pentru iarba faptului, sclipeți, scrântitoare (Potentilla erecta). Se folosește în medicina populară la „strânsură la coș” și contra bătăturilor (Borza 1968: 137). – Din strânge (< lat. stringere), cf. strânsoare.