STRUCTURALISM (< fr. structuralisme) Modul de a concepe realitatea și metoda de cercetare a ei, înțeleasă ca o structură, cu o largă răspîndire în diverse domenii: filologie, lingvistică, artă în genere, literatură etc. Obiectul de bază al teoriei literare fiind limbajul poetic, cercetările structuralismului lingvistic augenerat și studiul structuralist al literaturii și analizafonetică,lexicală, sintactică a imaginilor și a tuturor elementelor implicate în structura operei literare (intrigă, personaje etc.). Aplicat la studiul literaturii, structuralismul are meritul de a accentua importanța textulul opereiliterare,văzutăca o structură bine determinată. Nu întotdeauna structuralismul surprinde și devenirea istorică a operei literare și nici, integral, aprecierea valorică a acesteia.