6 definiții pentru stroncănitor
Explicative DEX
stroncănitor, ~oare [At: ECONOMIA, 167/11 / V: (înv) stronfănitor[1], șt~, ștropc~, (reg) stromfan~, ștreonfă~ / Pl: ~i, ~oare / E: stroncăni + -itor] (Trs) 1 sm Mustuitor. 2 a (D. oameni) Flecar (1). corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
stromfanitor sm vz stroncănitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
STRONCĂNITOR s. v. mustuitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRONCĂNITOR s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stroncănitor s. v. MUSTUITOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stroncănitor s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: stroncănitor
stroncănitor
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
stromfanitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)