Definiția cu ID-ul 812497:
Explicative DEX
strigătór, -oáre adj. Care strigă. Fig. care-țĭ sparge urechile: o voce strigătoare. Care te face să strigi în gura mare cerînd dreptate: o nedreptate strigătoare la cer. Care-țĭ atrage atențiunea prea tare (fr. criard): o mitocană cu o rochie de o coloare strigătoare.
Exemple de pronunție a termenului „strigător” (44 clipuri)
Clipul 1 / 44