Definiția cu ID-ul 354722:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRICĂCIUNE ~i f. 1) v. A STRICA și A SE STRICA. 2) Pierdere cauzată de stricarea unor bunuri materiale. 3) înv. Abatere de la moralitate; declasare; degenerare; corupție. [G.-D. stricăciunii] /a (se) strica + suf. ~ciune