STRATIFICARE, stratificări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) stratifica și rezultatul ei; stratificație. ♦ Formație geologică sedimentară alcătuită din mai multe strate suprapuse. 2. Așezare a semințelor de pomi fructiferi și a butașilor în straturi de pământ care alternează cu straturi de nisip, de rumeguș, de turbă, pentru a asigura o bună păstrare sau a favoriza și a stimula germinarea sau înrădăcinarea. – V. stratifica.