Definiția cu ID-ul 508800:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
straste s. f. – Chin, supliciu. Sl. strastĭ (Candrea). Sec. XVII, înv. ca și der. străstui, vb. (a chinui), din sl. strastovati (Tiktin); străstuială, s. f. (chin).