Definiția cu ID-ul 508800:
Etimologice
straste s. f. – Chin, supliciu. Sl. strastĭ (Candrea). Sec. XVII, înv. ca și der. străstui, vb. (a chinui), din sl. strastovati (Tiktin); străstuială, s. f. (chin).
straste s. f. – Chin, supliciu. Sl. strastĭ (Candrea). Sec. XVII, înv. ca și der. străstui, vb. (a chinui), din sl. strastovati (Tiktin); străstuială, s. f. (chin).