4 definiții pentru strățese


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂȚÉSE, strățés, vb. III. Tranz. (Rar) A întrețese. Mă voi așeza sub cascada unui pîrău; liane și flori de apă să încunjure cu vegetația lor corpul meu și să-mi strățese părul și barba cu firele lor. EMINESCU, N. 128.

STRĂȚÉSE, strățes, vb. III. Tranz. (Rar) A întrețese. – Din stră- + țese.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂȚÉSE vb. v. întrețese.

Intrare: strățese
verb (VT610)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strățese
  • strățesere
  • strățesut
  • strățesutu‑
  • strățesând
  • strățesându‑
singular plural
  • strățese
  • strățeseți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strățes
(să)
  • strățes
  • strățeseam
  • strățesui
  • strățesusem
a II-a (tu)
  • strățeși
(să)
  • strățeși
  • strățeseai
  • strățesuși
  • strățesuseși
a III-a (el, ea)
  • strățese
(să)
  • strățea
  • strățesea
  • strățesu
  • strățesuse
plural I (noi)
  • strățesem
(să)
  • strățesem
  • strățeseam
  • strățesurăm
  • strățesuserăm
  • strățesusem
a II-a (voi)
  • strățeseți
(să)
  • strățeseți
  • strățeseați
  • strățesurăți
  • strățesuserăți
  • strățesuseți
a III-a (ei, ele)
  • strățes
(să)
  • strățea
  • strățeseau
  • strățesu
  • strățesuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)