Definiția cu ID-ul 1244576:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strâmtoare sf [At: PSALT. 247 / V: (îvp) ~rim~, (înv) ~răm~, ~mptoare, (reg) ~răn~, ~rân~ / Pl: ~ori / E: strâmt + -oare] 1 Loc (foarte) strâmt (de trecere). 2 (Asr; spc) Pas3. 3 Fâșie (îngustă) de apă care leagă două mări sau două oceane, despărțind două porțiuni (foarte) apropiate de uscat (din două continente) Si: (înv) strâmtură (2) Vz canal. 4 Spațiu (foarte) strâmt Si: îngustime, (rar) strâmtură (3), (îvr) strâmteală (2), (reg) strâmtețe (2). 5 (Fig) Mărginire. 6 (Fig; de obicei construit cu verbe ca „a fi”, „a se afla”, „a pune”, „a aduce” etc.) Situație sau stare a celui care are de suportat greutăți, necazuri, care se află într-o situație dificilă Si: dificultate (3), impas, încurcătură. 7 (Spc) Lipsă (temporară) de mijloace materiale, jenă financiară (trecătoare) în care se află cineva Si: (rar) strâmtorare (5), (îvr) strâmtoreală, (înv) strâmteală (3), strâmtură (4), strânsoare (11). 8 (Înv; pex) Constrângere (1). 9 (Înv; pex) Asuprire (4). 10 (Bot; Olt) Gladiolă (Gladiolus gandavensis).