strâmbător, ~oare [At: PSALT. 150 / Pl: ~i, ~oare / E: strâmba + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care încalcă legea. 3-4 smf, a (Persoană) care face nedreptăți. 5 sm (Rar) Persoană care denaturează, care falsifică ceva. 6 a (Rar; d. oameni) Care se strîmbă (17). 7 sf (Reg) Picior. 8 sf Schimbătoare (8).