dexonline

2 intrări

10 definiții

Explicative DEX

stidire sf [At: GCR I, 289/10 / Pl: ? / E: stidi] (Înv) Sfială (1).

stidire f. L. V. Rușine.

stidi vr [At: (a. 1630) GCR I, 85/12 / V: ~ivi / Pzi: ~desc / E: slv стидѣти сѧ] (Înv) A se sfii (4).

stivi v vz stidi

stidésc (mă) v. refl. (vsl. styditi se. V. nestidință). L. V. Mă rușinez, mă sfiesc.

Etimologice

stidi (-desc, -it), vb. refl. – A se îndoi, a se rușina, a nu îndrăzni. Sl. stydĕti sę (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 368), Înv., azi rar, uneori folosit greșit (cf. intră popa în altar și citește și citește, cu ochii’n femei stidește, Popular Munt.). – Der. stideală, s. f. (înv., timiditate); stidință, s. f. (înv., timiditate, rușine).

Sinonime

STIDIRE s. v. frică, jenă, rușine, sfială, sfiiciune, stinghereală, stânjeneală, stânjenire, teamă, temere.

stidire s. v. FRICĂ. JENĂ. RUȘINE. SFIALĂ. SFIICIUNE. STINGHEREALĂ. STÎNJENEALĂ. STÎNJENIRE. TEAMĂ. TEMERE.

STIDI vb. v. jena, rușina, sfii, speria, teme.

stidi vb. v. JENA. RUȘINA. SFII. SPERIA. TEME.

Intrare: stidire

stidire substantiv feminin

substantiv feminin (F107)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	stidire	stidirea
nominativ-acuzativ	plural	stidiri	stidirile
genitiv-dativ	singular	stidiri	stidirii
genitiv-dativ	plural	stidiri	stidirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: stidi

stidi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (V401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) stidi	stidire	stidit stiditu‑	stidind stidindu‑	singular	plural
		(a) stidi	stidire	stidit stiditu‑	stidind stidindu‑	stidește	stidiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	stidesc	(să) stidesc	stideam	stidii	stidisem
	a II-a (tu)	stidești	(să) stidești	stideai	stidiși	stidiseși
	a III-a (el, ea)	stidește	(să) stidească	stidea	stidi	stidise
plural	I (noi)	stidim	(să) stidim	stideam	stidirăm	stidiserăm stidisem
	a II-a (voi)	stidiți	(să) stidiți	stideați	stidirăți	stidiserăți stidiseți
	a III-a (ei, ele)	stidesc	(să) stidească	stideau	stidiră	stidiseră

stivi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)