Definiția cu ID-ul 65025:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STAREȚ, -Ă, stareți, -e, s. m. și f. Persoană (călugăr sau călugăriță) care conduce o mănăstire; egumen. [Var.: (reg.) stariț, -ă s. m. și f.] – Din sl. starici.