STALAGMITĂ (< fr (i); (s) gr. stalagmos „picătură depusă”) s.f. Formațiune calcaroasă care se ridică până la o anumită înălțime, fără a ajunge la tavan (groasă la partea inferioară, iar la vârf prezentând o scobitură corespunzătoare locului unde picură apa din tavan), formată pe podeaua unor goluri subterane (peșteri, galerii etc.) prin depunerea carbonatului de calciu din picăturile de apă. Cea mai mare s. cunoscută (32 m), se află în peștera Krásnohorská din E Slovaciei.