spătărie sf [At: PRAV. COND. (1780), 48 / Pl: ~ii / E: spătar¹ + -ie] 1-3 Funcția de (mare) spătar¹ (2-4). 4 Perioadă de timp cât cineva exercita funcția de (mare) spătar¹ (2-4). 5 Instituție administrativă condusă de (marele)-spătar¹. 6 (Pex) Personalul care făcea parte din spătărie (5). 7 Clădirea în care funcționa spătaria (5). 8 Închisoare situată în spătarie (7). 9 (Șîs ~ia cea mare) Sală din palatul domnesc unde aveau loc unele ceremonii și unde se afla tronul. 10 (Îs) ~ia (cea) mică Cabinet personal al domnitorului. 11 (Înv) Arsenal (2).