Definiția cu ID-ul 1249494:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPĂTĂRI vb. (Mold.) A exercita funcția de (mare) spătar. L-au pus spătar mare, și n-au spătărit vreme multă ș-au murit. NECULCE. Etimologie: spătar + suf. -i. Vezi și spătar, spătărel, spătăresc, spătărie.