Definiția cu ID-ul 845239:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPĂTĂREL, spătărei, s. m. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător de rang mic care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate, în timp de pace, și atribuții militare, în timp de război. – Spătar2 + suf. -el.