spăimós, -oasă, spăimoși, -se, adj. (pop.) 1. Speriat, fricos: „[Pe zâne] le drăgostesc feciorii, dar ele fug de ei, că ele-s spăimoase și numai care apucă de le prind aceia le și drăgostesc” (Bilțiu, 1999: 176). 2. Înspăimântător: „Tare hâdă-o fost. O fost tare spăimoasă. O fost nănașa cu lumânări” (Bilțiu, 2007: 87). – Din spaimă + suf. -os.