spoială sf [At: BIBLIA (1688), 145¹/37 / P: spo-ia~ / Pl: ~ieli / E: spoi + -eală] 1 (Îvp) Poleială. 2 (Fig) Însușire superficială a unor noțiuni de cultură, a unor maniere civilizate etc. Si: lustru, poleială. 3 (Fig) Falsă civilizație. 4 (Fig) Superficialitate. 5 (Îla) De ~ Superficial. 6 Acoperire a suprafeței interioare a unui vas de aramă cu un strat protector de cositor Si: cositorire (1), cositorit¹ (1), spoire (2), spoit¹ (2), (înv) spoitură (1). 7 Acoperire a unei suprafețe cu un strat subțire de var Si: spoire (3), spoit¹ (3), văruială, văruire, văruit, (înv) spoitură (2). 8 (Pex) Strat de var depus în urma văruirii Si: (înv) spoitură (3). 9 (Ccr) Lutul, huma etc. cu care se spoiește (7). 10 (Reg) Vopsea care se pune în var pentru a-l colora. 11 (Pfm; prt) Fardare (1).