SPIRITUALISM (< fr. {i}) s. n. În sens strict, doctrină afirmând existența în om a unui principiu substanțial independent de organism. În sens larg, doctrina care comportă, pe lângă principiul independent de organism și credința în existența lui Dumnezeu și recunoașterea valorilor spirituale ca scop al activităților raționale ale omului (V. Cousin și eclectismul francez din sec. 19).