Definiția cu ID-ul 956242:

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Învechit și popular) 1. Farmacie. Hai, scrie ceva pe rețetă, s-o trimet pe Ștefan la spițerie. HOGAȘ, H. 24. Pe vremea aceea nu era spițerie în Tîrgul-Neamțului. CREANGĂ, P. 112. Subofițerul se tîrîisă pînă la spițerie. RUSSO, S. 30. ♦ (La pl.) Medicamente, droguri. Spițeriile, stricîndu-i sănătatea, înghițeau puținii bani ce cîștiga, pentru că de multe ori îi lipsea pîne, iar medicamente niciodată. NEGRUZZI, S. I 207. 2. Știința farmaciei; profesiunea farmacistului. Își cunosc ăștia meseria cum mă pricep eu la spițerie! CAMIL PETRESCU, O. II 530. – Variantă: (regional) șpițeríe (ȘEZ. I 172) s. f.