*speciál, -ă adj. (lat. specialis, fr. special). Particular, propriŭ unuĭ lucru, deosebit de altele: studiĭ, calitățĭ, aptitudinĭ speciale. Care are studiĭ saŭ aptitudinĭ speciale: oamenĭ specialĭ. La care se învață științe deosebite: școale speciale (comerciale de artilerie, de geniŭ, de inginerie ș. a.), arme speciale (artilerie, geniŭ, marină, aviațiune). Adv. În mod special: medicament recomandat special pentru asta. În special, în mod special: ițĭ recomand asta în special. V. comun, general.