sparanghel sm [At: MÎNCĂRILE, 51/7 / V: (îrg) ~ngă sf, ~rgă sf, (reg) ~ng, ~ngin, spărangă sf, spărangină sf, sperenghea (A: nct) sf, spergă sf, spergea (A: nct) sf, sperghe sf, sperghea (A: nct) sf, sperghie sf, asperag, șpargă sf, (îvr) ~ghi smp, ~nge, ~ngel, șparanghel, șparghel (A: nct), șpărangă sf / Pl: ~i / E: ngr σπαράγγι] 1 (Șîc ~ bun) Plantă leguminoasă perenă din familia liliaceelor, cu rădăcini numeroase de formă cilindrică de la baza cărora pornesc lăstari cărnoși de culoare gălbuie, comestibili, care formează tulpini verzi, bogat ramificate, cu frunze mici, reduse la solzi membranoși, și cu flori mici albe-verzui Si: (reg) păr, coasta-dracului, coasta-vrăjmașului, iepurel, ragila-pământului, umbra-cucului, umbra-iepurelui (Asparagus officinalis). 2 (Prc) Lăstarii tineri, comestibii ai sparanghelului (1), folosiți la preparatul unor mâncăruri. 3 (Bot; reg; îf spărangină) Vițelar (Anthoxanthum odoratum). 4 (Bot; reg; îc) ~nga-de-brădet Sugătoare (Monotropa hipopitys). 5 (Pex) Fel de mâncare preparat din lăstarii tineri ai sparanghelului (1).