sostenuto (cuv. it. „susținut” și „grav, rezervat”), inidicație care a fost la origine sin. cu tenuto*. Ulterior a devenit o indicație de tempo (2) ce recomandă o mișcare rară și uniformă. Alăturat unor alți termeni de mișcare, le adaugă o nuanță în plus către rar. Ex. adagio s., andante s. Abrev.: sost.