SONGHAY, imperiu în V Africii întemeiat de populația songhay – berberi vorbitori ai unei limbi din familia nilo-sahariană în sec. 7, cu capitala la Kukya și apoi la Gao. A cuprins vaste terit. între fl. Senegal la V, reg. muntoasă Air la E, fl. Niger la S și centrul Saharei la N. A atins apogeul în timpul domniilor lui Sonni Ali (1464-1492) și a lui Mohammed I Ture supranumit Askia (Uzurpatorul) (1493-1528). Cucerit în 1590-1591 de sultanul Ahmad al-Mansur.