SÓIA (< fr., germ.) s. f. Plantă anuală din familia leguminoaselor, originară din China și Japonia, cu frunze trifoliate, mari, păroase (Glycine hispida = max). Păstaie ușor curbată, păroasă, galbenă, cu 2-4 boabe care conțin 34-39% protide, 19-20% substanțe grase și cantități importante de vitamine. În prezent cultivată pe tot Globul. Are multiple întrebuințări ca plantă furajeră sau în ind. alim. (ulei, făinuri, preparate care înlocuiesc carnea în alimentație etc.); din uleiul de s. se prepară lecitina. Boabele de s. sunr un aliment complet, ușor digerabil, energetic, remineralizant. Recomandată în regimul diabeticilor, iar uleiul de s. pentru reducerea colesterolului. Cultivată în China de peste cinci mii de ani, în Europa din 1739, în România din 1876.