sofistic, ~ă [At: CANTEMIR, I. I. I, 116 / Pl: ~ici, ~ice / E: ngr σοφιστικός, lat sophisticus, fr sophistique] 1 a (D. raționamente, teorii etc.) Care aparține unui sofism Si: (înv) sofisticesc (1), (îvr) sofismatesc (1). 2 a (D. raționamente, teorii etc.) Care se referă la sofism Si: (înv) sofisticesc (2), (îvr) sofismatesc (2). 3 a (D. raționamente, teorii etc.) Care este întemeiat pe sofisme Si: (înv) sofisticesc (3), (îvr) sofismatesc (3). 4 a (D. raționamente, teorii etc.) Care conține sofisme Si: (înv) sofisticesc (4), (îvr) sofismatesc (4). 5 a (D. raționamente, teorii etc.) Care este caracteristic sofiștilor Si: (înv) sofisticesc (5), (îvr) sofismatesc (5). 6-7 a, av (Pex; d. afirmații, argumente etc.) (În mod) fals. 8 sf Arta și orientarea filozofică a sofiștilor (1). 9 sf (Pex) Denaturare intenționată a unui raționament, a unui silogism, a unei afirmații, a unei demonstrații etc., făcută cu scopul de a înșela.