3 definiții pentru sociolect
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SOCIOLÉCT s. n. varietate socială a unei limbi, folosită de un individ în procesul comunicării într-un anumit context sociolingvistic; dialect social. (< fr. sociolecte)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
socioléct s. n. (sil. -ci-o-), pl. sociolécte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SOCIOLÉCT s. n. (cf. fr. sociolecte): varietate socială a unei limbi (dialect social), utilizată de un individ în procesul comunicării (scrise sau orale), într-un anumit context socio-lingvistic.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Intrare: sociolect
sociolect substantiv neutru
- silabație: -ci-o-
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)