SOCIOBIOLOGÍE s. f. Ramură a sociobiologiei care studiază bazele biologice ale comportamentului uman. A fost inițiată de E.O. Wilson (prin lucrarea „Sociobiologia” și R. Dawkins „Gena egoistă”). Una dintre ideile de bază este că selecția vizează genele, nu organismele, transmiterea cu succes a genelor prin procesele de reproducere fiind considerată motivația centrală a luptei animalelor pentru supraviețuire (ceea ce explică „altruismul”, „sacrificiul voluntar” pentru a asigura supraviețuirea rudelor apropiate, deci a celor care transmit urmașilor aceleași gene). Extinderea unor constatări legate de etiologia și genetica populațiilor animale la societatea omenească a provocat vii controverse. În prezent s. încearcă să explice prin prisma determinismului genetic diverse aspecte ale vieții sociale ca ierarhiile sociale, tendințele în alegerea partenerilor (diferențiate în funcție de sex, dar urmărind pe de o parte selectarea celor mai competitive gene și pe de alta asigurarea unei protecții corespunzătoare pentru urmași).