2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

socăci [At: LB / Pzi: ~cesc / E: socaci] 1 vi (Îrg) A practica meseria de bucătar. 2 vt(a) (Îrg) A găti (7). 3 vt (Reg) A pierde vremea prin bucătărie simulând activitate.

socăcésc v. intr. Trans. Funcționez ca socacĭ.

Sinonime

SOCĂCI vb. v. face, găti, pregăti, prepara.

socăci vb. v. FACE. GĂTI. PREGĂTI. PREPARA.

Regionalisme / arhaisme

socăcí, socăcesc, v.t. (reg.) A prepara mâncare (în cantitate mare): „La nunți să socăcé o săptămână” (Faiciuc, 2008). (Trans., Maram.). – Din socaci (MDA).

socăci, socăcesc, vb. tranz. – (reg.) A prepara mâncare (în cantitate mare): „La nunți să socăce o săptămână” (Faiciuc, 2008). (Trans., Maram.) – Din socaci (MDA).

Intrare: socăcire
socăcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • socăcire
  • socăcirea
plural
  • socăciri
  • socăcirile
genitiv-dativ singular
  • socăciri
  • socăcirii
plural
  • socăciri
  • socăcirilor
vocativ singular
plural
Intrare: socăci
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • socăci
  • socăcire
  • socăcit
  • socăcitu‑
  • socăcind
  • socăcindu‑
singular plural
  • socăcește
  • socăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • socăcesc
(să)
  • socăcesc
  • socăceam
  • socăcii
  • socăcisem
a II-a (tu)
  • socăcești
(să)
  • socăcești
  • socăceai
  • socăciși
  • socăciseși
a III-a (el, ea)
  • socăcește
(să)
  • socăcească
  • socăcea
  • socăci
  • socăcise
plural I (noi)
  • socăcim
(să)
  • socăcim
  • socăceam
  • socăcirăm
  • socăciserăm
  • socăcisem
a II-a (voi)
  • socăciți
(să)
  • socăciți
  • socăceați
  • socăcirăți
  • socăciserăți
  • socăciseți
a III-a (ei, ele)
  • socăcesc
(să)
  • socăcească
  • socăceau
  • socăci
  • socăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)