Definiția cu ID-ul 1233131:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

smintea sf [At: (a. 1592) ROSETTI, B. 46 / V: (înv) ~ientală, smen~, smân~ / Pl: ~teli, (înv) ~tele / E: sminti + -eală] 1 Pierdere a judecății normale din cauza unei boli mintale Si: alienare (2), alienație (2), demență (1), nebunie, scrânteală, scrântire, smintire (1), țăcăneală, (pop) nebuneală, (îrg) smintă (1), (reg) bolânzie, sălteală, zăluzeală, zăluzie, zărgheală, zărghenie, (îvr) smintitură, (fam) căpială (2). 2 (Fig) Întunecare trecătoare a minții Si: rătăcire, nebunie, smintire (2). 3 (Pex) Faptă, comportare, atitudine etc. care dovedește lipsă de judecată Si: aiureală (4), nebunie, smintire (3), țicneală, zăpăceală, (fam) țăcăneală, (îrg) smintenie. 4 (Îvr) Lipsă de putere Si: smintire (4). 5 (Înv) Pagubă. 6 (Înv; îla) De ~ Dăunător. 7 (Înv) Neajuns1. 8 (Îvp) Dificultate (3). 9 (Îvp; îe) A da (pe cineva) de ~, a face (cuiva) ~ A face pe cineva de râs (prin nerespectarea unei promisiuni). 10 (Îvp; îae) A da de gol. 11 (Înv) Greașeală (2). 12 (Îrg; îlav) Fără (de) ~ Negreșit. 13 (Îvp) Vină. 14 (Îrg) Ispită. 15 (Îrg; îla) De ~ Care influențează în rău. 16 (Îrg; îae) Care corupe. 17 (Înv) Înșelăciune. 18 (Înv) Modificare în rău. 19 (Înv) Conflict (1). 20 (Reg; îf zminteală) Mâncarea gâștelor și a rațelor.