smaránd și zm- n., pl. e și urĭ (ngr. smarágdi, vgr. smáragdos; lat. smarágdus, it. smeraldo, fr. émeraude, sp. esmeralda. În vechime însemna „un fel de spat orĭ de cristal verzuĭ”). Corindon verde, care provine dintr’un oxid de aluminiŭ colorat de un oxid metalic. – Și -agd (biblia 1688; Dos.) și -ald (Al.). – Cea maĭ mare bucată de sm. e la muzeu Britanic (423 de grame).