SINONIM s. n. (< fr. synonyme, cf. gr. synonymos < syn „cu” + onoma „nume”): cuvânt care are același sau aproape același înțeles cu un alt cuvânt, într-un context dat, dar care se deosebește de acesta din urmă prin formă, ca de exemplu ascensor pentru lift, cameră pentru odaie, omăt pentru zăpadă, deficit pentru lipsă, policrom pentru multicolor, necesar pentru trebuincios, învinge pentru birui, necăji pentru supăra, rapid pentru repede, spre pentru către etc. Primul nostru Dicționar de sinonime, tipărit la Editura Albatros în 1972, a fost realizat de un colectiv condus de prof. univ. dr. Gheorghe Bulgăr. A urmat apoi masiva lucrare a soților Luiza și Mircea Seche, de la Institutul de Lingvistică din București, Dicționarul de sinonime al limbii române, EA, 1982, după care a apărut lucrarea prof. Gh. Bulgăr – Dicționar de sinonime, la Editura Palmyra, București, 1993.