Definiția cu ID-ul 508110:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sinet (-turi), s. n. – 1. Document, act. – 2. Adeverință, chitanță. – Mr. sinete, megl. sinet. Tc. (arab.) sened (Șeineanu, II, 322; Lokotsch 18239, cf. ngr. σενέτι, sb. senet.