Definiția cu ID-ul 528868:

Jargon

sindiageneză, (engl.= sindyagenesis) prima etapă a diagenezei în mediul subacvatic care grupează totalitatea modificărilor pe care le suferă sedimentele în timpul depunerii și imediat după acumularea lor în cadrul unor adâncimi cuprinse între 1 și 100 m sub supr. sedimentului. Modificările s. au loc în condițiile unor variații largi ale pH-ului și Eh-ului mediului și în prezența substanței organice. Sin. diageneză timpurie, exogeneză. sinereză (sedim.), (engl.= syneresis) proces diagenetic care afectează gelurile și care constă în eliberarea spontană a apei prin contracție în timpul îmbătrânirii lor; consecința este reducerea de volum a agregatelor respective și apariția crăpăturilor de s., care se deosebesc de acelea de uscare, având forme mult mai puțin regulate.