Definiția cu ID-ul 1181833:
Jargon
SINCOPĂ (< fr. syncope < lat. syncopa < gr. syncope, tăiere) Fenomen fonetic caracteristic prin dispariția unei vocale sau a unei silabe neaccentuate, din interiorul unui cuvînt (ex. dom’le ; mold. țăr’nă).
SINCOPĂ (< fr. syncope < lat. syncopa < gr. syncope, tăiere) Fenomen fonetic caracteristic prin dispariția unei vocale sau a unei silabe neaccentuate, din interiorul unui cuvînt (ex. dom’le ; mold. țăr’nă).