SILÍCULĂ (< fr., lat.) s. f. Fruct uscat dehiscent, rar indehiscent, caracteristic multor specii din familia cruciferelor (= brasicacee), alcătuit din două carpele, despărțit la interior în două loji printr-un perete fals, subțire, membranos, de care se prind semințele; s. are diametrele longitudinal și transversal aproximativ egale (ex. la traista-ciobanului).