SHENYANG [ʃəniaŋ], oraș în NE Chinei, centrul ad-tiv al prov. Liaoning; 3,9 mil. loc. (2001). Mare nod feroviar și rutier. Trei aeroporturi. Expl. de cărbuni și de min. de fier. Constr. de avioane, tractoare, generatoare electrice, mașini-unelte, utilaj minier, turbine, transformatoare, aparate electrice. Ind. metalurgiei feroase (cablu, sârmă) și neferoase (cupru, zinc, plumb), chimică, textilă, a hârtiei, farmaceutică și alim. Universitate. Palatul imperial (sec. 6) a fost inclus (2004) în Patrimoniul cultural universal. Atestat din sec. 2 Î.Hr. De-a lungul istoriei a purtat mai multe nume: Houcen, Sencijou (sec. 8-13), Senyang (în timpul dinastiei Yuan, sec. 13-14). Cucerit de manciurieni în 1621, între 1625 și 1912 a purtat numele de Mukden, fiind capitala dinastiei manciuriene Quing (1625-1644), iar din 1644 – a doua capitală a aceleiași dinastii. Cucerit (18 sept. 1931) și ocupat de japonezi până în 20 aug. 1945, când a fost eliberat de Armata Roșie. Vezi și Mukden.