Definiția cu ID-ul 793043:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sfat n., pl. urĭ (din maĭ vechiu sfeat, sveat, d. vsl. sŭvĭetŭ, sfat, consiliŭ, învoĭală, d. vĭetŭ, sfat, vietovati, a cuvînta. V. sovĭet). Consiliŭ, vorbe de îndrumare: ĭ-am dat sfat să plece, ĭ-am cerut sfat. Sfătuire, consfătuire (Vechĭ): sfatu necuraților. Consiliŭ, divan, adunare: sfatu țăriĭ, oameniĭ s’aŭ adunat la sfat. Plan, proiect (Vechĭ): a strica sfatu dușmanilor. Vorbă, conversațiune, taĭfas: a sta la sfat. Localu în care se ținea consiliu, casa municipală, primăria.