SERIALÍSM (< germ., fr.) s. n. (MUZ.) Tehnică de compoziție constând în folosirea unei serii (9) ca material de construcție a melodiilor (temelor) și acordurilor unei lucrări; ordinea succesiunii sunetelor e stabilită de compozitor. S. fiind conceput de A. Schönberg ca un sistem ce nu este bazat pe ierarhia elementelor componente, repetarea fiecărui sunet nu este admisă decât după derularea integrală a seriei.