Sergiu Prenume exclusiv masculin, Sergiu reproduce pe cale cultă un vechi nume gentilic roman Sérgius (fem. Sérgia era numele ginții), care în ciuda unor încercări de a-l explica (este uneori tradus prin „îngrijitor, slujitor, supraveghetor”) rămîne încă un mister din punct de vedere al originii și semnificației; ca multe alte nume romane, Sergius ar putea fi o influență a onomasticii etrusce. Numele este frecvent și în primele secole ale erei noastre; prin cultul unor martiri și sfinți pătrunde în onomasticonul creștin și se răspîndește în Europa. Actualul prenume occidental nu vine din latină, ci pe o cale mult mai ocolită; preluat de greci, Sergios ajunge la slavi, devine foarte popular la ruși datorită unui sfînt din sec. 14 și de la aceștia, prin influență cultă în epoca modernă, este preluat de francezi. Prin filieră slavă (mai ales răsăriteană), formele Serghie, Sărghie, Sîrghie apar și la noi cu multe secole în urmă, fără a fi însă frecvente; sub influența onomasticii occidentale în ultima vreme se generalizează forma Sergiu. ☐ Fr. Serge, it. Sergio, magh. Szergiusz, bg., rus. Serghei (cu hipoc. Serioja) etc. ☐ Compozitorii Serghei Rahmaninov, Serghei Sergheevici Prokofiev, poetul Serghei Aleksandrovici Esenin, regizorul Serghei Mihailovici Eisenstein etc.